Secolul XX, între democrație și totalitarism

Sarcina de lucru pentru elevi:

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:

A. „Sub directa presiune a comuniștilor, guvernul Petru Groza, emanația acestora, începe să treacă la înlăturarea oricărei opoziții. […] În noiembrie 1946 începe eliminarea conducătorilor şi membrilor organizațiilor de rezistență anticomuniste. […] În aceeași lună sunt falsificate grosolan alegerile parlamentare, comuniștii şi aliații lor fiind scoși învingători cu 79,86% din voturi, adică cu 378 din 414 locuri în Parlament. Principiul lui Stalin: «nu contează cine şi cum votează, ci cine numără voturile» funcționase întocmai în România. De altfel, alegerile sunt pregătite de Gheorghiu-Dej împreună cu Vîşinski, comisarul sovietic la Bucureşti. […] Un val de arestări se abate peste ţară. Opoziția politică începe să fie lichidată fizic. Liderii partidelor tradiționale […] sunt acuzați de «trădare», «complot», «spionaj», judecați, condamnați şi închiși în închisorile de la Piteşti, Jilava, Ocnele Mari, Sighet, Dej, Aiud […] sau în lagărele de muncă forțată de la Midia, Poarta Albă, Cernavoda, Bicaz sau cu domiciliul obligatoriu în «satele strategice» din Câmpia Bărăganului. […]
La 30 decembrie 1947 […] România se declară republică populară. Nicio piedică, nici măcar formală, nu mai stătea de acum încolo în calea instaurării în România a sistemului sovietic.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)

B. „România, desigur, făcea parte din Biroul Comunist de Informaţii (Cominform), pe care Stalin îl crease în octombrie 1947 în locul Cominternului […] ca un nou instrument al controlului politic asupra membrilor blocului sovietic. De asemenea, Stalin a propus coordonarea economică în cadrul blocului sovietic prin intermediul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), pe care l-a înfiinţat în 1949. Câţiva ani aveau să mai treacă până când efectele sale depline asupra independenţei economice a României şi a altor ţări din blocul sovietic au devenit clare. […] În 1955, succesorul lui Stalin, Nichita Hruşciov, a decis că era necesară o reacţie adecvată faţă de NATO, mai ales după aderarea Germaniei de Vest. Ca urmare, a inițiat Pactul de la Varşovia prin care a plasat forţele armate ale României în cadrul structurii sale şi a oferit Moscovei puterea de decizie.
Liderii sovietici au analizat în permanenţă loialitatea comuniştilor români în toate aceste iniţiative, iar Gheorghiu-Dej a avut grijă să se conformeze curentelor politice fluctuante de la Moscova. […] În cazul rupturii dintre liderul Iugoslaviei, I. B. Tito şi Stalin din 1948, Gheorghiu-Dej a reacţionat prompt şi fără echivoc, exprimându-şi devotamentul faţă de Stalin. […] Mai târziu, când reconcilierea a devenit o politică sovietică, Gheorghiu-Dej a primit călduros o delegaţie iugoslavă la Bucureşti în 1956.” (K. Hitchins, Scurtă istorie a României)

Pornind de la aceste surse, în echipe de câte 3, utilizați documentele colaborative Google pentru a răspunde la următoarele cerințe:

1. Numiți organizația economică înființată în 1949, la care se referă sursa B.
2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la liderii „partidelor tradiționale‟.
3. Menționați doi lideri politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că alegerile parlamentare sunt falsificate.
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
6. Prezentați alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date.
7. Menționați o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.

Rezultate așteptate ale învățării (competențe și/sau obiective):

Să extragă informația esențială dintr-un text
Să evidențieze relația cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice
Să descopere în sursele de informare perspectivele multiple ale evenimentelor și proceselor istorice
Să analizeze diversitatea socială, culturală și de civilizație în istorie pornind de la sursele istorice
Să utilizeze adecvat coordonatele temporale și spațiale relative la un subiect istoric

Tip de activitate: Temă pentru acasă
Sarcina de lucru se va realiza: În colaborare

Modul probabil de desfășurare a activității:

Citirea cu atenție a textelor, chiar de mai multe ori pentru a fi înțelese. Citirea cerințelor. Identificarea răspunsurilor din texte și evidențierea acestora. Extragerea răspunsurilor corecte în scris. Rezolvarea cerințelor în afara textelor, colaborativ.