Diplomație și conflict în Evul Mediu și începuturile modernității

Sarcina de lucru pentru elevi:

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:

A. „Restabilirea legăturii cu Polonia însemna implicit și îndepărtarea de Ungaria şi Ţara Românească. Indiciile timpurii ale acestei evoluții au luat proporțiile unui antagonism direct în 1462, în conjunctura favorabilă creată de atacul lui Mahomed al II-lea împotriva domnitorului Vlad Ţepeş, când Ştefan [cel Mare] a încercat fără succes să cucerească Chilia. Trei ani mai târziu, în 1465, în urma unui atac prin surprindere, domnul Moldovei a reuşit să aducă în stăpânirea sa cetatea [Chilia] mult râvnită de la gurile Dunării, subminând grav interesele comerciale ale Ungariei şi Ţării Româneşti.
Pentru a restabili situaţia, Matias Corvin a intrat în campanie la sfârşitul anului 1467, înaintând în fruntea unei mari armate spre Suceava, capitala Moldovei, unde nădăjduia să-l instaleze pe candidatul său la domnie. În drum însă, la Baia, […] unde regele se oprise pentru pregătirea asaltului final, Ştefan dezlănţuie contraatacul; trădat însă de unii boieri el nu a reuşit să nimicească, aşa cum plănuise, oastea ungară. Lupta a rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost oprit. Ca urmare […], Matias Corvin a părăsit Moldova fără să-şi fi realizat obiectivul.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

B. „Integrarea țărilor române în alianţa creştină a dus foarte curând la răscoala antiotomană care izbucneşte în 13 noiembrie 1594 la Bucureşti […]. Cucerirea cetăţilor de pe linia Dunării a declanșat ostilitățile cu Imperiul Otoman […]. În aceste condiţii fiind previzibilă reacţia otomană, Mihai Viteazul încheie la Alba Iulia, prin delegaţia Stărilor, la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Báthory, […]. Potrivit tratatului, domnului i se retrag prerogativele domniei, ţara urmând să fie guvernată de un sfat restrâns, alcătuit din 12 boieri, iar domnul degradat la calitatea de locţiitor al principelui Ardealului. Tratatul era expresia unui regim de Stări, care se manifestă acum în aceste circumstanțe, boierimea asumându-și prerogativele domniei. […]
După răscoala antiotomană se deschide în istoria sfârșitului de secol o epocă de confruntări militare între Țările Române și Imperiul Otoman. Ele sunt inițiate de domnul Țării Românești pe linia Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron Vodă [domn] al Moldovei intră în sudul țării, asediind Tighina. Replica otomană în Țara Românească este prefațată de victoriile lui Mihai Viteazul care ocupă importantul port Brăila și trece la acțiuni dincolo de Dunăre. Confruntarea decisivă pregătită de turci a avut loc la Călugăreni în 13/23 august 1595 […].”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la această sursă, în echipe de câte doi, răspundeți la următoarele cerințe într-un suport vizual de tip Google Slides, Microsoft Powerpoint, Sway, Prezi etc.:

1. Numiți un domnitor precizat în sursa A.
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la cauzele confruntărilor militare cu otomanii.
3. Menționați cele două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
4. Menționați sursa care susține că prerogativele domniei sunt preluate de boieri.
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
6. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la spațiului românesc, în secolele al XIV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursa B
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

Rezultate așteptate ale învățării (competențe și/sau obiective):

Să extragă informația esențială dintr-un text
Să evidențieze relația cauză-efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice
Să descopere în sursele de informare perspectivele multiple ale evenimentelor și proceselor istorice
Să utilizeze adecvat coordonatele temporale și spațiale relative la un subiect istoric

Tip de activitate: Temă pentru acasă
Sarcina de lucru se va realiza: În colaborare

Modul probabil de desfășurare a activității:

Activitatea elevilor se va desfășura în mai multe etape: citirea surselor, identificarea cerințelor, preluarea elementelor esențiale în documentul de lucru digital, formularea sintetică a răspunsurilor corecte, rezolvarea cerințelor în afara textelor.